De ce,viață,tu n-ai vrut?

 

        De ce,viață,tu n-ai vrut

        Să-mi oferi în dar iubirea?

        Am rămas cu-amurgul serii

        Amintindu-mi despărțirea.

        De ce,Doamne,nu mi-ai dat

        Să iubesc doi ochi ca mura?

        Stau singurel,și-amarnic plâng 

        Dragostea ce m-a părăsit.

        

        De ce numai eu să stau

        Singurel întreaga noapte,

        Iar dușmanii să petreacă 

        Cum n-ar mai exista moarte?

        Crudă ești viață,și-amară.

        Numai promisiuni seci!

        Unor tineri dai otrava,

        Cu alții-ntruna petreci.

       Dragoste să-mi dai și mie, 

       Doamne, în viața mea.

       Curând tinerețea trece,

       Dar nicicând iubirea mea.

      Cu-ntristarea ce m-apasă,

      De viu aș intra-n mormânt

      Dacă n-ar mai fi iubirea

      Și dragoste pe Pământ.